Dragile mele prietene,
Trebuie să vă cer scuze pentru faptul că nu am mai scris de vreo 2 luni pe blog ! Au fost câteva săptămâni aglomerate, presărate de întâmplări şi activităţi diverse. Dar pot să vă spun că Alex a evoluat frumos, a crescut, s-a dezvoltat bine şi armonios.
A împlinit 1 an şi o lună (pe 7 noiembrie)! Privesc cu bucurie şi cu oarecare mândrie faptul că am un băieţel mai mare de 1 an. A fost cu adevărat un an plin de momente frumoase, de care îmi aduc aminte cu mare drag, probabil o să le ţin în suflet toată viaţa. Acest copil mi-a dăruit fericirea şi împlinirea de care aveam nevoie, am trăit alături de el sentimente şi emotii de nedescris. Îl iubesc enorm, de fapt cuvintele nu pot exprima întocmai ceea ce simt pentru Alex.
În primul rând, Alex a mers singurel de pe la 11 luni. Oricum, în momentul în care a făcut primii paşi în dormitor, aveam ochii în lacrimi, parcă nu îmi puteam stăpâni emoţiile…Pentru el a fost un lucru pe care l-a aşteptat de multă vreme, dorind să cerceteze fiecare colţişor din casă, mergând el însuşi peste tot, mereu în căutare şi mereu activ. A fost mai întâi o uşurare pentru el, deoarece efortul lui de a merge a fost în sfârşit răsplătit, detaşându-se puţin de mine. Nici nu voia să mai doarmă, pe pat nici nu mai putea fi vorba să fi stat…A fost o perioadă minunată, dar plină de peripeţii specifice…trebuia să-l sprijin, să-l supraveghez cât mai atent, ca şi până acum, de altfel…De când a împlinit 1 an, Alex mă uimeşte în fiecare zi, prin tot ceea ce face şi mă gândesc că trece timpul mult prea repede!!!
Când a împlinit 1 an, i-am pregătit o petrecere frumoasă, cu multe bucurii şi surprize, pe care el le-a privit cu mirare şi zâmbete. I-am făcut poze, şi chiar un filmuleţ cu toată petrecerea lui. A avut un tort care îi purta numele şi figura unui băieţel desprins dintr-o poveste ca şi el….în plus, tortul era şi gustos!Aş putea să scriu multe lucruri care s-au întâmplat în acea zi, dar mă limitez la aceste rânduri.O să postez câteva poze de la ziua lui, şi acestea o să vorbească de la sine…
Cu fiecare zi, copilul face progrese uriaşe, a devenit o mică personalitate, cu voinţă proprie. Satisfacţia cea mai mare a unei mame este de a fi conştientă de încrederea copilului în ea şi de faptul că el o cunoaşte. De acum ambii părinţi vor avea ca scop îngrijirea sănătăţii fizice şi educaţiei copilului; cu acest prilej vor deveni şi ei copii, vor trăi din nou etapele copilăriei, vor încerca să facă din copil mai mult decât au fost ei şi vor visa ca acesta să nu repete greşelile lor. Se conturează din ce în ce mai mult personalitatea şi caracterul copilului. În funcţie de acest caracter se vor adopta şi atitudinile adulţilor. Acum o să vă împărtăşesc câteva informaţii despre un bebeluş la 12 luni, inclusiv cum s-a manifestat Alex în această perioadă: arată obiectele pe care le vrea, manifestând de multe ori nerăbdare, ţine lingura în mână, dar nu o poate folosi încă singur.
Alex gângureşte tare şi mult, dovedeşte prin modul în care se manifestă că înţelege clar cuvintele familiare şi răspunde la comenzile asociate cu gesturi, precum bătutul din palme. Se supune anumitor dispoziţii pe care i le dai. Repetă gesturi şi atitudini, când i se cere acest lucru. Îşi cunoaşte jucăriile, dacă i le cer, mi le dă…În a 12-a lună, bebeluşul îşi recunoaşte numele, reacţionează când este strigat. Este afectuos cu cei cunoscuţi. Încearcă să ajute la îmbrăcat. Aruncă în mod voit jucăriile pe jos, apoi le urmăreşte căderea. Scoate cuburile din cutie şi le pune la loc.
Nu uitaţi, toate aceste date sunt orientative, dezvoltarea bebeluşului atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic, fiind în funcţie de ritmul propriu, de atenţia pe care i-o acordaţi şi de exerciţiile zilnice la care îl supuneţi. La 12 luni, poate fi capabil să facă mult mai multe decât cele descrise sau mult mai puţine. Depinde într-o mare măsură şi de voi, părinţii. În această perioadă, bebeluşii învaţă să asculte. Copilul trebuie să înveţe să facă tot ce i se spune.
Dar atenţie la dispoziţiile pe care i le daţi. Acestea trebuie să aibă cu adevărat un rol educativ, să fie scurte, clare, date pe un ton calm, dar ferm, evitând tendinţa de a-i supune voinţa sau de a-i înfrânge încăpăţânarea. La un an, copilul nu reţine mai mult de 6 cuvinte. “Dă-mi căniţa de pe masă!”, “Ia cubul de jos!”, “Adu mingea din coş” sunt exemple de ordine corecte. Nu ţipaţi la copil şi nu folosiţi multe negative în dispoziţiile pe care i le daţi, precum “nu pune mâna, nu te căţăra, nu face asta, nu trage etc " . Orice atitudine de-a voastră răstită va naşte în copil revolta, încăpăţânare şi în cele din urmă un comportament similar.
În jurul vârstei de 12 luni, perioada de somn a bebeluşului se scurtează. Acesta doarme numai 14 ore, dintre care 10-11 în timpul nopţii şi aproximativ două ore în cursul zilei. Alex doarme destul de bine, are 1 singur somn pe zi de 3ore, iar noaptea doarme de la 22 până dimineaţa la 9.
Vă prezint acum părerea unui specialist privind alimentaţia : După vârsta de 1 an, alimentaţia copilului se apropie de alimentaţia adultului: copilului i se pot oferi aproape tot ce primeşte şi adultul, cu condiţia să fie alimente sănătoase şi să poată fi mestecate. Bineînţeles că se vor evita cele cu care se poate îneca: alune, nuci, bomboane etc. Carnea de porc nu este sănătoasă nici pentru adulţi, deci se va evita să fie oferită copilului mic. La această vârstă, copilului i se vor oferi 3 mese principale şi două gustări (una între masa de dimineaţă şi cea de prânz şi alta după-masă); gustările pot fi constituite din fructe, lapte, iaurt, compoturi, biscuiţi, prăjituri de casă.
La această vârstă, copilul începe să aibă propriile preferinţe şi gusturi, asa încât nu se mai poate da o "reţeţă" de alimente universal-valabile pentru toţi copiii, deoarece un copil poate refuza să consume un aliment pe care alţii îl preferă; de asemenea, unii copii pot cere să mănânce mai des în timp ce alţii se limitează la trei mese pe zi. Atâta timp cât sunt alimente sănătoase, puteţi să-i oferiţi orice; încercaţi să descoperiţi gusturile şi preferinţele copilului şi să-l îndrumaţi spre o alimentaţie sănătoasă, spre un ritm regulat de alimentaţie, fără însă a-l obliga sau forţa să mănânce o anumită cantitate sau la o anumită oră şi fără a-l refuza dacă i se face foame între mese. Încercaţi însă să limitaţi pe cât posibil consumul excesiv de dulciuri. În privinţa greutăţii, aceasta este uşor crescută raportată la vârstă, dar aceasta se interpretează şi în funcţie de talie (înălţime). Oricum, nu este cazul să-i impuneţi un regim drastic; este suficient să reduceţi consumul de dulciuri şi făinoase şi să o stimulaţi să facă mişcare (petreceţi mai mult timp în aer liber, să se plimbe şi să alerge în parc). Dupa ce copilul a împlinit un an, laptele matern sau formulele de lapte pot fi înlocuite cu lapte integral. Nu se recomandă încă folosirea laptelui degresat sau semidegresat (cu procent de 2% grăsime) până când copilul nu împlineşte vârsta de 2 ani, deoarece organismul său are nevoie de caloriile furnizate de bogatul conţinut lipidic al laptelui. Laptele integral nu reprezintă o opţiune sănătoasă pentru dieta copilului sub 1 an (sugar), specialiştii demonstrând că introducerea lui în dietă determină atât o citopenie sangvină (cu scăderea numărului de hematii, trombocite, leucocite), cât şi un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat în copilărie. Consumul excesiv de lapte de vacă este de evitat deoarece are un conţinut scăzut în nutrienţi şi prin cantitatea mică de fier pe care o aduce în organism, predispune la apariţia anemiei. Brânza făcută în casă şi iaurtul pot fi introduse în cantităţi mici în dietă pe parcursul dezvoltării copilului. La vârsta de 1 an majoritatea nutrienţilor ar trebui să provină din carne, fructe, legume, pâine, cereale şi lactate, în special lapte integral. Diversificarea regimului este menită să asigure necesarul de vitamine şi minerale al organismului.
Dupa vârsta de 1-1,5 ani, ritmul dezvoltării nu mai este fel de accelerat ca în perioada de sugar, însă se menţine în continuare crescut (greutatea copilului nu se va mai dubla, ca până la această vârstă). Nevoile nutriţionale la vârsta de 1,5 ani scad raportat la suprafaţa corporală, însă nu şi la cheltuiala energetică. Spre deosebire de sugar, copilul de 1 an are o activitate fizică mai intensă pe măsură ce devine capabil să meargă şi să exploreze mediul din jur. O caracteristică a acestei perioade este reprezentată de numărul relativ crescut al meselor, 4-6/zi, care sunt însă reduse cantitativ (copilul mănâncă puţin şi des). Piramida alimentară a fost creată de specialişti cu scopul de a orienta individul spre o dietă cât mai echilibrată şi sănătoasă. Utilizând recomandările incluse în aceasta, se pot realiza regimuri conţinând produse variate, bogate în nutrienţi, în concentraţii optime, fără a destabiliza alimentaţia prin surplusuri de calorii, lipide (în special grăsimi saturate şi colesterol), zahăr, sare.
Alimentele sunt aranjate în piramidă, de la bază spre vârf, în funcţie de cantitatea ce trebuie consumată zilnic, astfel:
- la bază sunt cerealele integrale (faină de grâu integrală, fulgi de ovăz, orez brun) şi cereale rafinate (pâine albă, orez decorticat); acestea sunt produse bogate în fibre, fier şi multe dintre vitaminele complexului B (tiamina, niacina, acid folic); se recomandă consumul a 6-11 porţii/zi (o porţie putând conţine o felie de pâine, un bol mic cu cereale, 100 grame de orez gătit);
- urmează fructele şi legumele (sunt recomandate 2-5 porţii/zi), importanţa lor fiind dată de conţinutul în fibre, vitamina C, acid folic, potasiu;
- grupa proteinelor conţine carne, peşte, ouă, legume uscate - acestea asigură un aport important de fier şi zinc, pe lângă bogatul conţinut în proteine; se recomandă 2-3 porţii a câte 70-100 grame/zi; pe aceeaşi treaptă ca importanţă sunt plasate produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat, brânzeturi, iaurturi), deserturile pe bază de lapte (îngheţată, budinci); datorită conţinutului în calciu, potasiu, vitamina D, se recomandă consumul a minimum 3 porţii/zi (mai crescut în cazul copiilor, adolescenţilor şi femeilor ce alăptează);
- la vârful piramidei se află uleiurile, grăsimile şi dulciurile: ele reprezintă cel mai mic procent de alimente din dietă şi trebuie consumate ocazional deoarece aduc multe calorii, în detrimentul substanţelor nutritive, pe care le conţin în cantităţi reduse. În această categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina, smântâna, zahărul, băuturile carbogazoase şi deserturile.
